Cerul ca o garderoba

De un an şi ceva actorii sibieni au la dispoziţie în fiecare marţi seara spaţiul de la "Cafe' del Sol" pentru a-şi deschide inima prin recitaluri dragi sufletelor lor. Unul dintre cele mai căutate spectacolele este cel al Laurei Ilea.

Sibienii au ocazia acum să descopere şi un alt gen de teatru, în afara celui de scenă sau a celui de stradă. E vorba de teatrul de cafenea.
Cârcotaşii pot zice că e minor şi underground, însă cei care au apucat să guste din această delicatesă au plecat schimbaţi de la astfel de experienţe.

Cum deschide Laura Cerul

Recitalul Laurei Ilea, "Cerul ca o garderobă", pe frânturi de texte din cele două cărţi ale Aglaiei Veteranyi - "De ce fierbe copilul în mămăligă" şi "Raftul cu ultimele suflări" - are efecte miraculoase asupra spectatorilor. La final e surprinzător să-i vezi luminându-se şi aplaudând necontenit.
Aglaia Veteranyi, autoarea, născută la Bucureşti, într-o famile de circari, a colindat lumea întreagă, a studiat şi un pic de actorie, a scris două cărţi şi s-a sinucis într-un spital din Zurich, în anul 2002, la vârsta de 40 de ani. Amintirile şi experienţele ei scot la lumină, folosind un stil cât se poate de tranşant, dramele din lumea circului.

Recitalul Laurei Ilea, în care actriţa nu se ajută decât de trei portocale e şi o mare capcană, pentru că deşi se vorbeşte acolo de fascinanta lume a circului, dincolo de ce credem noi că se întâmplă, e o lume plină de frământări, dureri, familii destrămate şi suferinţă.

Un text ignorat de un juriu

Laura şi-a pregătit recitalul pe care-l oferă acum în cafenea, pentru "Gala Tânărului Actor". Juriul a lăudat-o, i-au fost apreciate calităţile, însă textul nu le-a fost pe plac, aşa că nu s-a lăsat cu niciun premiu. "Pe mine chestia asta m-a înfuriat, pentru că nu eram la Gala Tânărului Dramaturg! Ciudat a fost că mi-au spus: aveţi talent, spirit ludic, etc., dar trebuie să folosiţi eventual alt text. Nu m-a interesat ce probleme a avut juriul cu textul Aglaiei Veteranyi, aşa că am plecat. Aici, la Cafe' del Sol am căpătat însă încredere. Simt că spectatorilor le place ce văd şi aud. Îi văd cum se schimbă şi asta chiar îmi atinge sufletul. Cred foarte tare în latura asta a catharsisului. Pentru mine e o clară purificare prin artă. Spectatorul îşi pune probleme după ce iese din sală, e modificat în interior şi duce cu el o sămânţă pe care o va purta mai departe, undeva.", a mărturisit Laura, care vă aşteaptă cu drag la următoarele recitaluri din Cafe' del Sol.

Despre Laura Ilea

A început să joace teatru de pe vremea liceului, în Arad, la teatrul ArtStudio. Îndrumător i-a fost actorul, dramaturgul şi profesorul Ioan Peter. Pentru ea a fost o experienţă minunată şi decisivă. Trupa de amatori atrăgea lumea la întâlnirea cu teatrul din pasiune, iar orgoliile profesioniştilor nu ajungeau acolo.
După experienţa arădeană şi-a dorit foarte mult să-l aibă profesor pe actorul Florin Zamfirescu. Dorinţa i s-a împlinit în cele din urmă, devenindu-i studentă la Sibiu. În anul 2006 şi-a luat licenţa şi în actorie, pentru că trebuie spus că înainte de actorie Laura Ilea a mai terminat o facultate de istorie-engleză.
"Prima mea studenţie mi-a plăcut foarte mult. Am învăţat multe şi mi-a adus o diplomă, însă nu am vrut să ajung în învăţământ. Am făcut multă practică prin şcoli şi am rămas cu un gust amar. Nu sunt tocmai de acord cu ce se întâmplă în învăţământul românesc şi nici nu eram persoana care să poată schimba soarta acestuia, aşa că m-am dedicat actoriei. Revelaţia a venit după ce am văzut "Săptămâna luminată" a lui Mihai Măniuţiu. Nu eram o mare amatoare de teatru pe vremea aceea, dar când am ieşit am fost cu totul schimbată. Am simţit ceva foarte aproape de sufletul meu şi am ştiut că trebuie să mă îndrept către scenă.", a încheiat Laura Ilea.

Sibianul, 18 martie 2008