luni, 5 ianuarie 2015

forever human


"My house was burning and people just stood watching. And no one would even move to try to stop the fire. For them it was just a spectacle. And only she did not stand aloof. She tried to save my house, but the people didn't see her. If they could see her, they might have tried to do something. Only she was trying to save my house. The fire was devouring everything. It was raging with such a malice as if it was taking revenge on me. It raged with an increasing vigor, not suspecting that it is not everlasting, either. It burned as long as there was something to burn. And when it went out, only black coals and ashes remained from its recent power. Yes, the power and greatness of fire was illusory. And only she, the child of heaven, is not illusory. Only she doesn't change, forever beautiful, foreever sublime, and forever human."

marți, 8 aprilie 2014

linistea, iertarea si seninul


Atît de puţine lucruri mă pricep să fac
Nici piersici ca piersicii,
Nici struguri ca via,
Nici măcar nuci
Ca arborii cu umbră amară
Şi foşnet uşor,
Un singur lucru ştiu să fac
Cu o pricepere extraordinară :
Ştiu să mor.

Nu mă laud,
Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu -
Mă învelesc întîi în tăcere,
Apoi în pustiu
Şi pornesc astfel încet, un pas,
Încă un pas, şi încă un pas,
Pînă nu se mai vede din mine
Decît un glas
Aşezat somptuos
În al cărţii sicriu.

Nu mă laud,
Credeţi-mă, ştiu să mor
Şi ştiu, mai ales, să înviu,
Dar asta e, bineînţeles,
Mult mai uşor.

Ana Blandiana- Inca un Pas



joi, 19 septembrie 2013

Ne faceam ca ploua. Si ploua. Neintrerupt.


Duminica, 22 septembrie ora 19 la Sala Studio a Teatrului National "Radu Stanca" Sibiu ne reintalnim cu piticii. Usi, Altfred si Regretel, alaturi de o domnisoara cu picioare pare si maini bune incearca sa va aduca aminte cum ca: "exista o Gradina si niste uratenii cu care visam eu urat. Dar mai exista si niste maini bune cu picioare pare care mangaie cainii si care culeg mere si mai exista multi multi multi pitici. Si pot sa pun pariu ca toti isi doresc sa ma-ntalneasca." 

"In noi, in radiatiile pitice se afla totul. 
Sensuri stravechi plutesc in lumina, incandescenta este sensul iar sensul nu accepta intrebari. Sensul este unic, sensul este iubire de pitic, sublima, ultimativa, tiva, nativa, narativa, locomotiva iubire de pitic, cea care anuleaza intr-o clipa coordonatele stiute ale lumii, cea care poate face abstractie de orice."

Un spectacol dupa romanul "Si Hams Si Regretel" de Matei Florian.
Asistent: Andra Ocnaru
Light design: Liviu Vlad
Imagine: Daniel Munteanu

cu participarea actorului: Liviu Vlad

Multumiri intregii echipe, din inima!
Va asteptam cu drag!

sâmbătă, 13 iulie 2013

Ne faceam ca ploua. Si ploua. Neintrerupt


Desple univelsul cel piticesc, desple singulatati, sensuli stlavechi, levelatii sau cetoasele lumi palalele. Cu dlag Usi, cale sta aploape de Altfled si Legletel. 

"Daca-as fi avut caciula de pitic, mi-ar fi fost mult mai simplu sa va plimb imaginar pe la intersectii de drum, cu o Ea pe scena sau cu un El din roman,  ambii indragostiti nefericiti sau cu pitici pe creier. Am fi sarit impreuna- Tusti! Si in felul acesta am fi ajuns acolo unde cuvintele romanului lui  Matei Florian Si Hams Si Regretel prindeau viata in linistea salii semiobscure si cu iz de lumanare stinsa. Ne-am fi pitit printre spectatorii nerabdatori si-am fi trait povestea trista a domnisoarei cu picioare pare si cu ochi lucitori." 

Articolul semnat de Cristina Brinza poate fi citit in intregime aici.
Da, recunosc oficial: mi-e dor de pitici...

21 art "Ne faceam ca ploua. Si ploua. Neintrerupt" - 1

21 art "Ne faceam ca ploua. Si ploua. Neintrerupt" - 2